Creative Group

Nu sunt un mare fan de facebook insa am cont si pana sa ma dezmeticesc am apoape 80 de prieteni. Majoritatea lor locuiesc departe, mult prea departe ca sa ii scot sambata seara la o bere si recunosc ca acesta e motivul principal pentru care am creat pagina respectiva; sa tin legatura… e un soi de corenspondenta cat de cat interactiva pentru mine…
Insa pe de alta parte, lipsa mea din viata reala a prietenilor mei este ce ma ingrijoreaza. Am experimentat azi ceva straniu.
Am ca si prieten pe facebook o fosta colaboratoare de la noi de la uzina cu care imi scriam chestii legate de job la momentul cand aveam un client comun. Ne-am mai scris razlet, din cand in cand despre generalitati, stuff, mai apoi cateva glume primite pe messenger alaturi de cateva stiri din viata personala… se prea poate ca majoritatea ati experimentat deja asta.. insa asta seara am intalnit-o live pe strada si am recunoscut-o dintr-o privire. Ea era absorbita de ale ei si cand am salutat-o a zis un salut automat si si-a vazut mai apoi de ale ei; nu cred ca m-a recunoscut. A fost momentul cand am facut Bang. De fapt a fost mai mult un poc.
Faptul ca nu m-a recunoscut nu e foarte important (sau poate e). Daca m-ar fi recunoscut nu stiu ce puteam sa ii spun, despre ce puteam vorbi. Important este ca… Social networking sucks big time daca nu e si intretinut in real life. adica ai sute de prieteni si cand te vezi pe strada, dupa ce imparti mii de poze, ganduri, muzica, filmulete… spui salut si, atat?. Categoric vrem/vreau mult prea mult de la social networking si nu suntem/nu sunt gata sa accept ca nu cunosc acest model de relationare. Asa incep sa inteleg de ce nu mi se pare natural acest fel de legatura si de ce imi aduc aminte de copilaria mea sau de anii din adolescenta ca fiind cei mai buni in ce priveste relationarea cu alti indivizi. Aveam cativa prieteni buni, si muuulte de povestit. dar o faceam intalnindu-ne si vorbind fata in fata, sau cel mult la telefon avand emotie in glas (mi-aduc aminte) atunci cand imi sunam vre-un amic pe care nu-l vazusem de multa vreme. Emotiile din lumea digitala ma depasesc, unele sunt de neinteles. felul in care comunici, faptul ca exista pauze atat de mari intre intrebari si raspunsuri, si micile expresii ce le poti vedea pe fata prietenilor atunci cand le pui o intrebare… Energia ce ne inconjoara, atmosfera din locul in care ne intalnim…
Sunt atat de multe lucruri pe care le-am povestit on-line si ce am primit au fost cateva comment-uri pe care prieteni de-ai mei nu au avut ocazia sa mi le spuna in fata.
Probabil e mai comod, insa cred ca relationarea se afla in schimbare la nivel mondial si lumea nu va mai fi cum o stiam pana ieri.

1. {1} Dalibor decembrie 8, 2010 at 3:27 pm

   Sunt perfect de acord. Eu am facut contul de Facebook ca sa gasesc mai usor prieteni. Dar pentru alti, e un loc de socializare si viata…

   sus
2. {2} Claudiu Oltean decembrie 30, 2010 at 12:13 am

   Iata un articol din Gizmodo:

   http://gizmodo.com/5530178/top-ten-reasons-you-should-quit-facebook

   Sunt interesante de citit si comentariile la articol

   sus
3. {3} Claudiu Oltean ianuarie 4, 2011 at 9:32 pm

   http://www.youtube.com/watch?v=8UouP8cRYZ8

   sus
4. {4} Alin ianuarie 27, 2011 at 2:27 pm

   Am plecat de pe FaceBook si nimeni nu imi duce lipsa. Se pare ca adevaratii mei prieteni nu erau acolo.
   Dorm mai putin dar mai bine de atunci si fac o groaza de lucruri noi si vechi.
   Va astept in lumea reala!

   sus

Lasă un comentariu. Sau două.
Dacă vrei să lași un comentariu, completează câmpurile de mai jos.

Vreau sa îmi las părerea